Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi. |
< elementul anterior | < pagina principală | elementul următor > |
Informații generale | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Nume, Simbol chimic, Număr atomic | Berkeliu, Bk, 97 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Serie chimică | Actinid | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Grupă, Perioadă, Bloc | - , 7 , f | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aspect | necunoscut, probabil alb-argintiu sau gri metalic |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți atomice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Masă atomică | 247 g / mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rază atomică | ? pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Rază van der Waals | ? pm | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Configurație electronică | [Rn]5f 7s | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
e pe nivel de energie | 2, 8, 18, 32, 27, 8, 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Număr de oxidare | 4, 3 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Primul potențial de ionizare | 601 kJ/mol | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți fizice | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stare de agregare | solid la 298 K | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Densitate (la 293,15 K) | 14780 kg/m | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de topire | 1323 K (1050°C) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Punct de fierbere | ? | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Proprietăți diverse | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Electronegativitate | 1,3 (Scala Pauling) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cei mai stabili izotopi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unități în SI, la TPS. |
Până în anul 2004, berkeliul nu a putut fi izolat în formă pură, dar se presupune că este un metal argintiu care se oxidează ușor în aer la temperaturi ridicate și este solubil în acizi minerali diluați.
Cu ajutorul difracției cu raze X au fost identificați diverși compuși ai berkeliului, precum bioxidul de berkeliu, fluorura de berkeliu (BkF3), oxiclorura de berkeliu (BkOCl) și trioxidul de berkeliu (BkO3). În anul 1962 a fost izolată o cantitate vizibilă de clorură de berkeliu (BkCl3), cu masa de 3 miliardimi de gram. Aceasta a fost prima dată când s-a putut produce un compus de berkeliu, pur.
Ca și alte actinide, după pătrunderea în organismul uman, berkeliul se acumulează în țesuturile osoase, însă nu joacă nici un rol biologic. Acest element nu are până în prezent utilizări practice.
Au fost identificați până în prezent 19 radioizotopi ai berkeliului, cu mase atomice între 235,057 unități (Bk) și 254,091 unități (Bk), cei mai stabili fiind Bk cu un timp de înjumătățire de 1380 ani, Bk cu timpul de înjumătățire de 9 ani și Bk cu un timp de înjumătățire de 330 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 5 zile, iar majoritatea chiar mai scurți de 5 ore. Acest element are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore.
Berkeliul a fost sintetizat pentru prima dată de către Glenn Seaborg, Albert Ghiorso, Stanley Thompson și Kenneth Street, Jr la University of California, Berkeley în decembrie 1949. Echipa de cercetători a folosit un ciclotron pentru a bombarda un miligram de americiu 241 cu particule alfa, obținând berkeliu 243 (cu timpul de înjumătățire de 4,5 ore) și doi neutroni liberi. Berkeliul 249 a fost apoi obținut printr-un bombardament intens cu neutroni al unei ținte de californiu 244.